Din camera mea,

am uitat să-mi şterg noaptea

de la fereşti.

In visare se-ntunecase,

iar eu, oracolul,

nu reuşeam să simt vibraţia

de la marginea inimii.

Căutam un dar,

O litera la geam îngheţată,

Ca o floare albă

Dintr-un vis de iarnă.

Tremura fumegând cafeaua,

Aladin îşi realiza visul,

iar eu plecasem spre zări,

Implinind un gând.

…Uitasem, uşor, să adorm.