Te-aş căuta
să-ţi port noaptea,
dar ochiul liniştit de tăcere
plânge scump
şi trebuie să cobor
să nu dorm
să nu…
căci e Anul Nou!
Pământ glodos [VII]
Ileana căuta ochii tulburaţi ai barbatului ei, pe care l-a gelozit până peste poate, după destăinuirea din acea noapte, întrebându-l:
– Da’, cu cine se aseamănă femeia aceea la chip şi înfăţişare?
Axinte nu răspundea. Paharul de ţuica se golise. Işi mai turnă unul. Pe al meu nu-l băusem.
Chemarea
Incremenite în aripele albe,
flăcări de iarnă
au şovăit adevărat.